Oradea Resedinta judetului Bihor se numara printre primele 11 orase ale Romaniei cu o populatie care a depasit 220.000 de locuitori. Alintat in secolul al XIX-lea drept "Micul Paris", orasul conserva si recupereaza farmecul unei arhitecturi de "belle epoque", daruit de amestecul stilurilor arhitectonice. In Oradea, vecinatatea eclecticului cu secessionul, a barocului cu romanicului si neoclasicului cu neoromanescul fac casa buna. Cladirile impresioneaza prin dimensiuni ori opulenta, cu o infatisare de stare buna, bun gust si o nota de trainicie, pe care le veti regasi in toate cafenelele si restaurantele traditionale. Invatamantul este organizat pe trepte gimnaziale, scoli profesionale, licee de profil si universitati, nu mai putin de 4 institutii de invatamant superior functionand in resedinta de judet.
Scurt istoric: in zona Salca sunt descoperite asezaminte tracice datate din epoca bronzului (2200-1150 i. Cr.). In 1113 apare prima mentionare a toponimului Oradea (Varadinum), intr-o diploma a abatiei benedectine din Zbor. Bihorul a fost transformat in comitat de catre regatul feudal maghiar. Regele Ladislau (1077-1095) construieste cetatea Oradiei, care devine un importatnt centru religios catolic prin formarea Episcopiei romano-catolice.
In 1204 un document papal mentioneaza existenta unei numeroase populatii ortodoxe. Navalirea tatara din 1241 a lovit si franat procesul de feudalizare in Bihor. Intre 1660-1692 Oradea e ocupata de trupele turcesti.
In 1692 Oradea e anexata Imperiului habsurgic. Din 1852 se introduce iluminatul stradal, primele 25 de lampi fiind montate in Piata Mica. In 1870 Oradea e ridicata la rang de municipiu. In 1870 s-a extins iluminatul stradal, cu lampi de gaz, modernizarea lui urmand in 1907.
Intre anii 1902-1903 se construieste actuala Primarie a Oradiei. In 1903 se construieste Uzina Electrica. In a daua jumatate a sec. al XIX-lea incepe pietruirea strazilor iar in 1913 se asfalteaza primele strazi. La 12 octombrie 1918 se adopta Declaratia de la Oradea, privind hatararea natiunii romane din Ungaria, Transilvania, Banat si Maramures de a se aseza printre natiunile libere.
Pentru a face cunostinta cu Oradea sunt necesare cel putin 3-4 zile de-a lungul carora turistul poate vizita cateva obiective emblematice. Cea mai densa concentrare a acestora se afla evident in centrul istoric al orasului.
1.Bazarul in stil eclectic, construit de Rimanoczy senior, 2.Biserica cu Luna, construita in 1790 si care arata exact fazele lunii.
3. Palatul Baroc construit in secolul al XVIII-lea, fost si actual sediu al Episcopiei Romano-Catolice, care este considerat un model de referinta pentru barocul european. Interioarele Palatului baroc impresioneaza prin rigoarea organizarii spatiale si sobrietatea decorativa, caracteristici ce se regasesc prezente in holul central si la nivelul etajului de referinta din configuratia cladirii, spre care se
accede printr-o monumentala scara. Aici se afla Sala festiva, impozanta prin volumetrie si prin decorurile pictate datorate lui Francisc Storno (1879), de inspiratie renascentista, si
Capela Palatului, unde se pastreaza picturi semnate de plasticianul de origine bavareza, Johann Nepomouk Schöph.
Impreuna cu Catedrala Romano-Catolica si cu Sirul Canonicilor formeaza Complexul Baroc, cel mai mare complex de cladiri construit in acest stil arhitectural din Romania.
6.Primaria cladire monumentala, construita de arhitectul Rimanoczy Kalman jr. pe malul stang al Crisului Repede, intre anii 1902-1903. In fatada principala, traveea centrala a celor doua etaje este iesita in rezalit, sustinuta de stalpi robusti legati prin arcade. La etajul intai, balconul este incadrat de coloane cu capiteluri compozite, iar la nivelul superior se afla patru statui alegorice.
7.Scoala Normala Greco Catolica in stil neoromanesc, construita in anul 1934
8.Palatul Rimanoczy jr. construit la inceputul secolului al XX-lea pe strada Roman Ciorogariu, adaposteste sediul Episcopiei Ortodoxe a Oradiei si Salajului.
9.Palatul Episcopiei Greco-Catolice, finalizat in 1905 ca mostra a stilului eclectic cu influente neogotice, dupa proiectul arhitectului Rimanóczy Kálmán junior.
10.Teatrul de stat dominand cu stilul sau eclectic Piata Ferdinand din anul 1900. La data de 15 octombrie 1900, se ridica cortina pentru a fi prezentata piesa scriitorului Tóth-Máté Miklós: Tuz és kereszt (Foc si cruce), castigatoare a concursului lansat cu aceasta ocazie. In fata teatrului, aceasta perla a eclecticismului oradean, se ridica doua statui alegorice
11.Sinagoga neologa construita in anul 1878, stil Eclectic.
12.Manastirea ursulinelor (azi Liceul "Ady Endre") construita in anul 1858
13.Casa Poynar, in stil secesion, construita in anul 1907
14 Cetatea construita in secolul XI si devenita o adevarata emblema a orasului, individualizandu-se printr-o forma pentagonala unica in Estul Europei.
Dincolo de peretii cetatii functiona o biblioteca, un observator astronomic, o tiparnita si o scoala.In biserica catolica, si in cimitirul ei si-au gasit odihna vesnica nu mai putin de sapte capete incoronate: Ladislau I (decedat la 25 iulie 1095 la Zvolen, adus la Oradea in perioada 1130-1134), Andrei al II-lea (inmormantat in 1235 la Oradea, dus ulterior la abatia din Agria), Stefan al II-lea, Ladislau al IV-lea Cumanul (asasinat in 1290 la Cheresig), regina Beatrix (sotia lui Carol Robert de Anjou, in 1319), regina Maria (sotia lui Sigismund de Luxemburg, in 1396) si regele-imparat Sigismund de Luxemburg (in 1437).
In Piata Unirii se afla nu mai putin de trei biserici, din care doua ortodoxe, "Sf. Nicolae" si "Sf. Treime", iar una este romano-catolica, purtand hramul 15."Sf. Ladislau".
16.Palatul de justitie construit in anul 1898, in stil eclectic.
17.Casa Adorján construita in anul 1905, in stil secession
18 Vulturul Negru construit in stil secession intre anii 1907-1908. Ansablul dotat cu un pasaj acoperit cu sticla, facand legatura intre trei strazi a devenit cea mai importanta realizare a cuplului de arhitecti Komor Marcell si Jakab Dezso. Vitraliul cu vulturul negru, emblema ansamblului, a fost executat in anul 1909
19.Chioscul Cafenelei Müller (azi Muzeul Memorial "Ady Endre"), construit in anul 1895, in stil eclectic.
20.Palatul Apollo, construit intre anii 1912-1914, in stil secession.
21.Palatul Sztarill, cu cafeneaua Emke, azi Hotel Astoria. La parter exista o cafenea, locul de intalnire preferat al scriitorilor, poetilor si jurnalistilor. Pe peretele cafenelei literare o placa comemorativa ne instiinteaza ca era locul preferat al marelui poet maghiar Ady Endre, o personalatitate proeminenta a gruparii literare care a reusit sa tipareasca in anul 1908 antologia "A holnap" (Ziua de maine).
Etimologia toponimului Oradea nu este cunoscuta cu exactitate. In 1658 a fost pentru prima data consemnata forma denumirii romanesti Oradea, de catre carturarul Miron Costin in Letopisetul Tarii Moldovei si redescoperita de Nicolae Iorga. Se presupune ca aceasta denumire provine din combinarea cuvintelor turcesti 'orada/oraya'(in acel loc) cu denumirea maghiara a orasului, Várad. "Orad" seamana foarte mult cu "Várad", denumirea ungureasca veche. Dupa expeditia turco-tataro-moldo-valaha din 1658, soldatii turci i-au auzit pe localnici ca rostesc "Varad" si au preluat sunetul ca familiarul "orad", prin ceea ce se numeste "etimologie populara". Numele unguresc Varad impreuna cu "orad", "orada" si "oraya" a dat forma "Oradia", patrunsa apoi si in limba romana ca urmare a cooperarii romano-turce din acea perioada, trupele auxiliare moldo-valahe insotindu-i pe turci cel putin in expeditia din 1658.
Acesta ar fi momentul istoric de referinta consemnat de cronicarul Miron Costin, in dreptul anului 1658, in Letopisetul Tarii Moldovei, fiind prima atestare a formei romanesti a numelui orasului, Oradia, la pagina 211, si de doua ori la paginile 212 si 227. El a trecut prin oras insotind trupele moldo-valahe, stand probabil de vorba cu romanii de aici, scriind mai apoi si o relatare a asediului cuceritor din 1660 asupra cetatii.[24]
Denumirea originala "Oradia" s-a pierdut apoi in negura timpului, stapanirea turcilor asupra Oradiei durand doar trei decenii. Turcii au fost alungati de catre austrieci - care numeau orasul Wardein - dupa ce au distrus tot orasul. In secolul al XIX-lea, de exemplu, denumirea "Oradia" nu mai exista. Prima carte tiparita la Oradea in limba romana - cert atestata - figureaza ca fiind tiparita in 'Urbea Mare'.[24]
E vorba de volumul "Biografiile celor vestiti romani si romane" de preotul Ioan Munteanu, din 1859. Cea mai veche harta in care orasele transilvane au nume romanesti consemneaza Varadia Mare, nu Oradea Mare, Varadia fiind un nume de localitate mai comun, existent si in alte regiuni. Atat Urbea Mare cat si Varadia Mare sunt etimologii populare dupa Nagy-Varad, adica dupa denumirea maghiara, pe atunci dominanta.
Alte exemple de etimologie populara ar fi "Szatmár" ajuns "Satu Mare" in romaneste (transcriere ce nu are nicio legatura cu originalul unguresc decat fonetica), cuvantul "autobahn" ("autostrada" in germana) ajuns "autobanda" in vorbirea romanilor stabiliti in Germania.
Cel mai probabil, marele istoric Nicolae Iorga redescopera vechea forma "Oradia" in opera lui Costin si asa se face ca, dupa Primul Razboi Mondial, in 1919, cand Regatul Romaniei preia orasul - majoritar de limba maghiara pe atunci - forma Oradia Mare redevine denumire oficiala romaneasca. Asa apare si pe primele carti postale din 1921. In cativa ani devine Oradea Mare si apoi doar Oradea.
Stema si steagul municipiului
Stemele orasenesti sunt printre insemnele heraldice romanesti cu cea mai mare vechime. Ele au aparut in primul rand datorita necesitatii autentificarii unor acte emise de sfatul orasenesc. Primul sigiliu cunoscut al orasului Oradea dateaza din anul 1470 si era format dintr-un cap incoronat.
Stema actuala a Oradiei contine un scut, deasupra careia se afla coroana argintie in forma de cetate cu 7 turnuri (reprezentand Transilvania - tara celor sapte cetati). Scutul este despartit in doua partiuni: partiunea superioara ocupa doua treimi, este de culoare albastra si prezinta doua figuri heraldice: Sfantul Arhanghel Mihail in stanga si un leu incoronat in dreapta, ce sustin o cruce crestina alba; partiunea inferioara ocupa o treime din scut, este de culoare rosie si contine o figura heraldica reprezentand Cetatea Oradiei, cu o carte deschisa in mijloc. Stema a fost aprobata de catre Comisia Nationala de Heraldica, Genealogie si Sigilografie, din cadrul Academiei Romane.
Steagul Oradiei, adoptat de Primarie, este realizat din matase, partea superioara ocupa trei sferturi si este de culoare rosie, iar partea inferioara este de culoare albastra. In mijlocul lui se afla, pe ambele fete, stema municipiului.
Situat la numai 13 km de granita de vest a Romaniei, municipiul Oradea, resedinta administrativa a judetului Bihor, ocupa o pozitie central-europeana privilegiata, constituind un important nod de comunicatii, aflat la o distanta sensibil egala de capitalele regiunii: Bucuresti (651km), Viena (518km), Budapesta (248km), Praga (676km).
Latitudinea nordica de 47 03' si longitudinea estica de 21 55' plaseaza Oradea pe cursul Crisului Repede intr-o zona deluroasa aflata in prelungirea Muntilor Apuseni. La altitudinea medie de 126 m deasupra nivelului marii, Oradea se gaseste la deschiderea Vaii Crisului Repede spre campie, intr-o zona de contact intre prelungirile Muntilor Apuseni si Campia Banato-Crisana, arie de trecere de la relieful deluros (Dealurile Vestice, Dealurile Oradiei, Dealurile Gepisului) catre cel de campie.
Este accesibil cu automobilul/autobuzul, trenul sau avionul. In apropierea sa se gasesc localitatile-statiuni Baile Felix si Baile 1 Mai. În procesul de dezvoltare, Oradea a inglobat in structura sa satele Episcopia Bihor si Seleus, in prezent urmarindu-se inglobarea comunelor din jurul orasului, prin crearea Zonei Metropolitane Oradea.
Ape Vegetatie de Lunca pe malul Crisului Repede
Prin municipiul Oradea trec raul Crisul Repede, paraul termal Peta, precum si paraurile Paris, Salbatic, Adona, toti afluenti ai Crisului Repede. Acesta strabate orasul chiar prin centru, creand o lunca in centrul istoric. În anii 1980, in dreptul satului Tileagd s-a construit primul hidrobaraj pe Crisul Repede. Flora si fauna
Flora municipiului nu difera de cea a judetului. În numeroase zone ale orasului cresc arbori de magnolii, iar in apropiere de Oradea exista o padure relativ intinsa de foioase. Raul Crisul Repede a creat in mai multe zone o lunca, unde vegetatia este tipica acestui relief.
Animalele salbatice lipsesc aproape in totalitate, existand totusi grupuri de rozatoare si mamifere mici, precum si caprioare, in padurea Felix de langa oras. Clima si precipitatii
Clima orasului este determinata de Vanturile de Vest, fiind asadar o clima temperat continentala, cu o temperatura medie anuala de 10,3°C, pentru luna iulie media nedepasind 21°C, in timp ce in ianuarie se inregistreaza o medie de -1,7 °C. Precipitatiile inregistreaza o medie anuala de 585,4 mm, destul de ridicata pentru o zona de campie similara.
Oradea a fost dintotdeauna una din cele mai prospere orase ale Romaniei si unul dintre cele mai semnificative centre economice, in mare parte datorita proximitatii fata de frontiera cu Ungaria, devenind astfel o poarta inspre Occident. PIB-ul per cap de locuitor este cu aproximativ 150% din media din Romania. Dupa 1989, datorita numarului mare de consumatori, Oradea a cunoscut o revigorare economica, nu atat in sectorul industrial cat in cel de servicii.
Rata somajului din Oradea este de 6.0 %, ceva mai mica decat media pe tara, dar mult mai mare decat media pe judetul Bihor, de aprox 2%. Municipiul Oradea are o economie a carei structura cuprinde majoritatea domeniilor si realizeaza 63% din productia industriala a judetului: constructii de masini, prelucrarea lemnului si mobilier, pielarie, blanarie si incaltaminte, confectii, tricotaje si lohn, chimie, industrie alimentara, materiale de constructii, confectii metalice si plastice, piese de schimb, electronica, etc.
Municipiul Oradea dispune de o retea de institutii si servicii de interes public general: transport, proiectare, constructii, instalatii, turism, activitate hoteliera, import-export. Toate activitatile economice sunt sprijinite de asistenta indispensabila a peste 26 de banci cu filiale in oras si judet.
Piata imobiliara oradeana a cunoscut in ultimii ani o crestere accelerata ajungand la cote relativ identice cu pietele imobiliare din Bucuresti, Brasov si Timisoara. Trendul ascendent s-a accelerat odata cu invitatia primita de Romania de a adera la structurile euro-atlantice.
Oradea dispune de Aeroportul International Oradea, ce deserveste companii aeriene interne si externe, fiind principala poarta de intrare in tara din zona nord-vestica. În prezent de pe Aeroportul International Oradea compania Tarom efectueaza zboruri interne zilnic, iar companiile Carpatair si Club Air efectueaza curse regulate spre diferite destinatii din Germania, Italia, Franta, Grecia (Milano, Torino, Munchen, Dusseldorf, Paris, Atena, etc.). De asemenea compania Tiriac Travel efectueaza ocazional zboruri particulare.
Traficul aerian de pasageri derulat pe aeroportul oradean a depasit 36000 de pasageri in anul 2005 . Traficul aeroportului este in continua crestere inregistrandu-se o rata constanta de 11% total pasageri. Ponderea pasagerilor externi a crescut constant in ultimii doi ani cu o rata de 17% in pofida scaderii traficului intern.[58]
Pana in anul 2010 aeroportul va fi modernizat pentru a fi adus la standardele internationale de functionare. Lucrarile de modernizare a aeroportului vor presupune extinderea si largirea pistei actuale pentru facilitarea aterizarii avioanelor mari, precum si construirea unui terminal nou. Aeroportul oradean este considerat a fi unul de interes european.
Trenuri Oradea reprezinta cel mai important nod feroviar din nord-vestul tarii. Este tranzitat de Magistrala Principala 300 Bucuresti-Oradea.[60]
Inca de la sfarsitul veacului al XIX-lea, Oradea a avut alte doua gari in afara de cea centrala, anume Gara Velenta, care a servit tot mai mult ca triaj pentru traficul de marfa, si Gara Iosia.
Astazi municipiul dispune de 4 gari:
* Oradea - Gara Centrala (trafic intern si international de calatori)
* Oradea Est - Velenta (statie de triaj si transport calatori-navetisti)
* Oradea Vest - Iosia (statie de triaj si transport calatori-navetisti)
* Episcopia Bihor - (punct de trecere a frontierei si transport calatori-navetisti)
Datorita situari orasului langa granita de vest a Romaniei, si avand legaturi rutiere cu Ungaria prin vama Bors, Oradea dispune de mai multe proiecte de infrastructura. În 2012 este preconizat ca tronsonul Cluj-Napoca - Oradea al autostrazii Transilvania sa fie terminat. Astfel cu continuarea acesteia in Ungaria, respectiv autostrada M3, va exista o legatura rutiera pana la Viena. De asemenea exista planuri ca autostrada M4 sa fie prelungita de la Budapesta pana la Oradea. În acelasi timp este in plan construirea Coridorului 4 Pan-European care va trece pe la Seghedin, Arad, Timisoara, Lugoj, Deva si Sibiu. Sunt in faza de proiect doua drumuri expres care sa faca legatura cu Satu Mare, Baia Mare si Arad. Centura de ocolire a municipiului este si ea reabilitata si latita la 4 benzi.
Tramvaiele oradene sunt una dintre cele mai longevive lucrari comunitare din Romania. Aceasta utilitate publica a fost data in folosinta pentru oradeni la 25 aprilie 1906, fiind in continuare un serviciu public de care beneficiaza locuitorii din Oradea. La 25 aprilie 2006, Regia Autonoma de Transport Oradea O.T.L. a celebrat centenarul tramvaiului oradean prin lansarea editiei a doua a cartii "De la o statie la alta", scrisa de Liviu Borcea, Mihai Apan si Gabriel Moisa.[67] În prezent Oradea este singurul oras in care circula cele mai moderne tramvaie existente in Europa, respectiv Siemens ULF.
Reteaua de transport public este condusa de Regia Autonoma OTL. Regia opereaza cu 5 linii de tramvai (1N, 1R, 2, 3N, 3R) si 16 linii de autobuz, plus o linie de tramvai ce deserveste Zona Industriala de Vest (Linia Pod CFR - Sinteza). Flota regiei este in prezent formata din: 5 tramvaie Tatra T4, 15 tramvaie Tatra T4D, 6 tramvaie Tatra T4DM, 3 tramvaie Tatra T4D-MT, 6 tramvaie T4D-MS, 5 tramvaie Tatra B4DM (toate cumparate de la MVB Magdeburg), 10 tramvaie Siemens ULF A1, 6 autobuze Mercedes O345, 9 autobuze Liaz 5256, 6 autobuze Ikarus 260-280, 4 autobuze Rocar de Simon U412, 1 autobuz Renault PR100 si 2 microbuze Rocar.
Pana la sfarsitul anului 2009, cele mai vechi autobuze din parcul auto, respectiv Ikarus, Rocar si Renault vor fi inlocuite cu 12 autobuze Volvo Alfa Localo si 24 autobuze Volvo Alfa Atomic Iveco Midi, toate de tip Ultra-Low Floor.
Oradea Resedinta judetului Bihor se numara printre primele 11 orase ale Romaniei cu o populatie care a depasit 220.000 de locuitori. Alintat in secolul al XIX-lea drept "Micul Paris", orasul conserva si recupereaza farmecul unei arhitecturi de "belle epoque", daruit de amestecul stilurilor arhitectonice. In Oradea, vecinatatea eclecticului cu secessionul, a barocului cu romanicului si neoclasicului cu neoromanescul fac casa buna. Cladirile impresioneaza prin dimensiuni ori opulenta, cu o infatisare de stare buna, bun gust si o nota de trainicie, pe care le veti regasi in toate cafenelele si restaurantele traditionale. Invatamantul este organizat pe trepte gimnaziale, scoli profesionale, licee de profil si universitati, nu mai putin de 4 institutii de invatamant superior functionand in resedinta de judet.
Web-Top.ro este mediul ideal de promovare online pentru firma Dvs. 
