KazMunaiGaz, compania de stat care controlează integral grupul petrolier Rompetrol, iese la atac după ce statul român a pus sechestru asupra rafinăriei Petromidia și a catalogat ca ilegală plata parțială a datoriei de 571 de milioane de euro și conversia în acțiuni a restului datoriei.
Kazahii spun că de un an au venit cu mai multe propuneri de rezolvare a problemei datoriilor a căror scadență a expirat în septembrie anul acesta, dar că niciodată nu a primit un răspuns ferm din partea autorităților de la București.
Mai mult, compania susține că răscumpărarea acțiunilor de la statul român, care acum a ajuns să controleze peste 44% din Rompetrol Rafinare, este un compromis pe care KazMunaiGaz îl face și nicidecum o obligație.
Pe de altă parte, deși statul a spus că va ataca decizia luată de kazahi privind răscumpărarea parțială a obligațiunilor pe motivul că legal nu puteau să achite doar o parte din datoria de 571 de milioane de euro, până acum nu a fost luată nicio măsură concretă în acest sens, amenințările fiind deocamdată doar la nivel declarativ.
Benzină și motorină în loc de bani
"Discuțiile pe acest subiect cu oficialii statului au început de acum un an și speram că vom găsi o acceptare a mesajului nostru din partea Guvernului. Am făcut mai multe propuneri. Prima a fost să amânăm termenul de răscumpărare cu 3-5 ani. A doua a fost să răscumpărăm în parte cu produse petroliere aceste obligațiuni. Nu am primit niciun răspuns. Noi facem un compromis în ceea ce privește manifestarea interesului privind achiziția acțiunilor de la statul român. Până acum am investit deja 1,5 miliarde de dolari în companie. Nu avem niciun semnal din partea statului român privind intenția acestuia de a-și vinde acțiunile", spune Dmitry Grigoryev, directorul financiar (CFO) al grupului Rompetrol.
KazMunaiGaz a luat decizia ca la sfârșitul lunii septembrie să plătească numai 54 de milioane de euro din datoria de 571 mil. euro către Ministerul Finanțelor, restul sumei fiind convertit în acțiuni. Astfel, Ministerul Finanțelor devine acționar minoritar al Rompetrol Rafinare, cu un pachet de 44,6%, în baza unei ordonanțe de urgență emisă în 2003 în favoarea Rompetrol, controlată pe atunci de Dinu Patriciu, și semnată de Mihai Tănăsescu, Adrian Năstase și Dan Ioan Popescu.
"Înainte de a realiza conversia obligațiunilor, am avut o întâlnire cu viceministrul kazah al petrolului și gazelor și cu premierul Emil Boc. Guvernul a venit cu propunerea amânării cu trei luni a termenului de 30 septembrie printr-o ordonanță de urgență. Legal, acest lucru nu a fost posibil, așa că singurul lucru legal pe care l-am putut face a fost ca la sfârșitul lunii septembrie să luăm decizia conversiei celor 22,7 milioane de obligațiuni în acțiuni", a mai spus oficialul Rompetrol.
Răscumpărarea acțiunilor? Compromis, nu obligație
În ceea ce privește răscumpărarea acțiunilor de la statul român, kazahii spun că nu sunt obligați să facă acest lucru.
"Conform convenției de emisiune, există un drept de preferință legal la o eventuală vânzare a acțiunilor de Ministerul de Finanțe. Am spus că sutem dispuși să le cumpărăm, dar nu suntem obligați. La început credeam că avem un parteneriat cu statul român, dar după sechestrul pus asupra activelor Rompetrol Rafinare e dificil de înțeles această poziție de parteneriat. Totuși, în sensul acesta, ne-am întors cu propunerea de a răscumpăra aceste acțiuni de la statul român în următorii cinci ani. Aceasta a fost propunerea noastră la care nu am primit niciun răspuns", mai spune Grigoryev.
Ce a observat observatorul statului?
Deși la nivel declarativ reprezentanții statului sunt extrem de activi, la nivelul acțiunilor concrete măsurile lipsesc. Kazahii spun că încă de la aprobarea acestui instrument cu obligațiuni agreat în 2003 de autoritățile din România, un observator al statului a avut mereu un loc în consiliul de administrație al companiei. Același observator era și în 2007 când Patriciu a vândut cu 1,6 miliarde de dolari Rompetrol către KazMunaiGaz cu tot cu datoriile Petromidia.
"De când au fost emise aceste obligatiuni, Guvernul României putea avea un observator pe lângă consiliul de administrație. Când a fost vândut pachetul inițial de 75% din Rompetrol către noi, acel reprezentant nu era acolo. Puteau participa la orice decizie cu un observator, dar cu toate acestea nu au făcut-o niciodată. Puteau să listeze aceste obligațiuni pe Bursă și puteau câștiga sute de milioane de dolari, dar la fel nu au făcut acest lucru", explică reprezentantul Rompetrol.
Rompetrol nu are deloc bani, iar fondurile vin de la kazahi
Problema este că în 2007 România încă mai avea creștere economică și nimeni nu-și punea problema că trei ani mai târziu va rămâne fără bani de pensii, astfel că va fi obligată să împrumute miliarde de euro de la FMI, context în care datoriile Rompetrol au devenit o sursă importantă de venituri.
Nici kazahii nu au anticipat acest lucru, în 2007 spunând că nu va fi nicio problemă legată de achitarea acestor datorii, pentru ca acum să admită că nu mai au bani iar guvernul de la Astana este din ce în ce mai nemulțumit privind această achiziție care până acum și ani buni de acum încolo va genera doar pierderi.
"Toate fondurile care intră acum în Rompetrol sunt de la compania-mamă. Rompetrol nu are bani și mi-e teamă că prin achiziția acțiunilor de la statul român fondurile pentru investiții se vor diminua. Cred că mai avem câțiva ani până vom ajunge pe profit. Funcționăm acum sub presiune din partea guvernului kazah. KazMunaiGaz este o companie de stat, iar guvernul nu este mulțumit de modul în care merg lucrurile din punctul de vedere al pierderilor financiare", mai spune Grigoryev. El vorbea în urmă cu două luni și de o posibilă închidere a rafinăriei Petromidia.
Reprezentantul Rompetrol a mai precizat că modul de a acționa al statului român poate escalada la final într-un conflict diplomatic.
"Nu sunt bani în companie. Încercăm să facem tot posibilul și faptul că până acum am menținut un low profile nu înseamnă că suntem slabi. Sper ca guvernul să găsească o soluție. Noi am respectat legislația, am venit cu multe propuneri, dar nu am primit niciun răspuns. Ceea ce se întâmplă acum poate escalada până la urmă la un conflict diplomatic, dar suntem deschiși la dialog în continuare", a conchis CFO-ul grupului Rompetrol.
Ce spune convenția de emisiune
Art. 5 (...) Dobânzile datorate conform art. 3 din Ordonanța de Urgență, sumele rezultate din transferul obligațiunilor, precum și cele aferente răscumpărării acestora, prevăzute în același act normativ, sunt supuse regimului juridic al creanțelor bugetare. Aceste sume care se cuvin statului se virează la bugetul de stat, pentru nevirarea lor la scadență, datorându-se și calculându-se accesoriile prevăzute de lege pentru neplata la scadență a creanțelor bugetare și aplicându-se, în mod corespunzător, procedura de executare silită prevăzută de reglementările în vigoare privind colectarea creanțelor bugetare(...)
Art. 9 Având în vedere că, la opțiunea Emitentului, obligațiunile nerăscumpărate în condițiile art 5 din Ordonanța de Urgență sunt convertibile în acțiuni la Data Scadenței, iar Obligatarul sau Obligatarul Dobânditor nu poate determina modalitatea răscumpărării obligațiunilor, acestea vor fi convertite în acțiuni având un rang pari passu cu acțiunile ordinare existente la Data Emisiunii.
Art. 10 Investitorul care deține pachetul majoritar de acțiuni al Rompetrol Rafinare are drept de preferință la cumpărarea acțiunilor rezultate din conversie.
Sursa: ZF.RO
Inscrie-te in: Catalogul Firmelor din Romania
Actualitate Financiara
Sursa ta zilnica:Info Oradea si Judetul Bihor