ORADEA ONLINE

În mod ironic, criza economică pare să dea o gură de oxigen unui sector economic important din Bihor. Dacă multe afaceri au sucombat din cauza reculului financiar din ultimii doi ani, numărul şomerilor crescând exponenţial, industriaşii din sistemul lohn care au mai rămas în Bihor funcţionează cu motoarele turate. Aprecierea euro în raport cu leul a fost un alt balon cu oxigen pentru lohnişti, dar evoluţia naturală a afacerii în sine îşi spune cuvântul. Pe termen lung sistemul în lohn va migra către alte pieţe, unde forţa de muncă este mai ieftină.

Fabricantul de pantofi Antonio Sargenti este unul dintre cei mai vechi investitori italieni din Bihor. A ridicat prima fabrică în Oncea în 1995, pe teren viran, ulterior extinzând spaţiile de producţie. După 15 ani de producţie, de jur împrejurul fabricii s-a ridicat un cartier de case proaspăt construite, dar în majoritate nelocuite.
„Creşterea euro favorizează tipul de afacere pe care îl avem noi, ce pierdem în ţară prin devalorizarea leului câştigăm la export. E adevărat că, începând din 2008, mulţi investitori italieni au plecat, din aproximativ 400 de firme cu capital italian funcţionând în prezent în jur de 200", ne-a declarat Antonio Sargenti, preşedintele UNIMPRESA Bihor şi reprezentantul consular italian pentru Bihor şi Satu Mare. Dacă în judeţele vecine, Cluj şi Arad, investitorii italieni s-au aşezat în număr mai mare, acest lucru se datorează, în primul rând, unor politici locale continue şi consecvente. Atât în Cluj-Napoca cât şi în Arad există de ani buni parcuri industriale cu toată infrastructura şi logistica asigurată de municipalităţi, pe când în Oradea nu.
„Cine a plecat de aici a făcut-o pentru că a găsit o piaţă unde forţa de muncă este mai ieftină. Este un proces natural de fapt, acest tip de investiţie trebuie să se adapteze tot timpul după mai mulţi indicatori. Apoi, România a intrat de trei ani în Uniunea Europeană, unde există alte standarde de viaţă. Angajaţii români nu mai pot trăi cu un salariu de 250-300 de euro pe lună", spune Sargenti. O parte dintre lohniştii din Bihor s-au orientat către pieţele din Extremul Orient, India, China, Vietnam, Laos, Bangladesh, unde forţa de muncă este mult mai ieftină. Dar cei mai mulţi s-au oprit în Republica Moldova, o destinaţie plasată totuşi mult mai aproape de ţările UE, piaţa comunitară fiind beneficiara exclusivă a produselor fabricate în lohn.

„Încă nu e criză, abia acum urmează"

Consultantul în afaceri Dacian Palladi are o îndelungată experienţă în relaţia cu oamenii de afaceri italieni. El a identificat două valuri de plecări din judeţ, către ţările asiatice, dar şi către Africa. „Au crescut destul de mult costurile cu forţa de muncă, de aceea au emigrat către India şi China. O parte au rămas, dar cei mai mulţi lohnişti s-au întors în Republica Moldova, unde au găsit seriozitate şi disponibilitate din partea autorităţilor. Alţii au ales Tunisia, unde, pe lângă costurile mici cu forţa de muncă, au găsit şi un climat economic şi politic extrem de stabil. Lohniştii au logica lor: costuri considerate de ei interesante, să facă faţă competiţiei mondiale şi nu în ultimul rând o poziţionare geografică strategică faţă de pieţele de desfacere", ne-a declarat Palladi. Consultantul în afaceri este pesimist în privinţa sosirii unor alţi investitori care să acopere golul lăsat de lohnişti. „Nu am niciun motiv să cred că se va repeta fenomenul de acum 10-15 ani, când a sosit valul de industriaşi în lohn. Nu suntem un punct suficient de interesant în spaţiul est-european, nu facem parte din grupul ţărilor care au stabilitate în politica fiscală. Am ajuns la stadiul în care companii româneşti se mută în Bulgaria, cam asta este situaţia", afirmă Palladi. În ce priveşte criza economică, consultantul în afaceri spune că abia de acum înainte românii vor înţelege pe pielea lor prin ce trec. „La noi încă nu e criză, abia de acum înainte criza îşi va arăta paleta ei de efecte. Nu-i va afecta la fel pe toţi, după cum vor fi afaceri care vor merge bine. Per general, atâta timp cât nu va creşte numărul de angajaţi şi nu va creşte consumul, criza se va adânci", anticipează Palladi.
Un efect neaşteptat al crizei se va reflecta în mediul privat. Forţat să lucreze la nivel de avarie cu mai puţini oameni, aici vor fi absorbiţi în viitor din ce în ce mai puţini angajaţi.

Sursa: Crisana.ro

Inscrie-te in: Catalogul Firmelor din Romania

Actualitate Financiara

Sursa ta zilnica:Info Oradea si Judetul Bihor